Tintin en Roumanie

 Scriam în postarea anterioară despre studiul meu Tintin en Roumanie. Pentru tintinofilii români care nu sunt la curent cu acest lucru, el demonstrează, cu argumente serioase şi veridice,  că ţara imaginată de Hergé, Syldavie,  a fost inspirată şi de România. 

Articolul despre teoria mea a apărut prima oară în revista asociaţiei les Amis de  Hergé, în 1992.

 Ulterior am realizat o expoziţie/conferinţă  itinerantă, bazată pe hărţi, fotografii, documente inedite şi extrase din albumele desenate de Hergé, care a fost prezentată la  Salonul BD Craiova 1993, BD Constanţa 1994, la Academia de Arte Frumoase Nicolae Grigorescu din Bucureşti, în 1998, la Reuniunea profesori români de limba franceză de la Craiova, în 2003, la  Lectoratul Francez al Universităţii din Bucureşti în 2005 şi la Festivalul BD Sibiu 2015.

Am prezentat expoziţia la numeroase manifestări BD din străinătate, precum Salonul Internaţional al Benzii desenate de la Charleroi (Belgia), în noiembrie 1993, la Festivalul Les 48 heures BD de Grenoble, în 1994, în prezenţa tintinologilor Benoit Peeters, Jean–François Douvry, în 1995 la Salonul BD de la Sobreda (Portugalia),  în 1998 la la Adunarea Generală a Asociaţiei „Les Amis de Hergé” organizată la Liceul Hergé din Gondecourt (în Franţa, lângă Lille), la manifestarea Întâlnirile Franco Române de la Sete, în 1999, la Festivalul BD de la  Fabregues, în 2002, precum şi la Saint Nazaire, la întrunirea asociaţiei de tintinofili Les 7 Soleils, în 2007, în compania hergeologilor  Jean-Claude Chemin şi Yves Horeau.

În 2014, în cadrul săptămânii francofoniei de la Stockholm, la invitaţia ICR Stockholm, am prezentat conferinţa Tintin en Roumanie în faţa unui numeros public format din tintinofili suedezi, francezi,  belgieni şi români şi am dat autografe pe traducerea în limba suedeză a studiului meu.

În fine, în 2015 am prezentat studiul Tintin en Roumanie şi  tintinofililor  portughezi, reuniţi la Festivalul Internaţional al Benzii desenate de la Beja, dar şi  la „Tertulia BD” organizată la Lisabona.

La început, ca orice teorie nouă, şi a mea a fost contestată de unii hergeologi, pentru că venea să contrazică propriile lor studii, dar încet-încet a fost acceptată şi integrată în teoria generală a hergeologiei, mai ales după ce multe ziare şi reviste  franceze (Le Monde, Le Journal de Dimanche), belgiene (La Libre Belgique, De Standaard), portugheze, suedeze, daneze şi româneşti au scris despre ea.

 Cel mai recent –anul trecut -  a scris ziarul Le Temps din Elveţia (Dodo Nita, tintinologue aussi futé que les autres mais avec un cœur et une vie de Roumain).

În prezent  mai multe cărţi de exegeză hergeeană  menţionează studiul meu Tintin en Roumanie în paginile lor aşa încât iată că şi un român a intrat în rândul specialiştilor tintinologi cu o modestă contribuţie la decriptarea operei hergeene.

Ca să vă convingeţi dacă Sildavia a fost inspirată - sau nu - de România,  nu vă rămâne decât să citiţi (sau să recitiţi) albumele Sceptrul lui Ottokar, Obiectiv Luna, Afacerea Turnesol. Lectură plăcută !